camilafca
CAMILÁFCĂ, camilafce, s.f. Potcap (sau scufie) acoperit cu un văl, de obicei negru, care atârnă pe spate, purtat de prelaţii şi călugării ortodocşi la anumite ocazii. – Din sl. kamilavka.
camiláfcă s. f., g.-d. art. camiláfcei; pl. camiláfce
CAMILÁF//CĂ ~ce f. Potcap acoperit cu un văl, de obicei negru, care atârnă pe spate, purtat la solemnităţi de călugări şi înalţi demnitari ortodocşi. /<sl. kamilavka
camiláfcă (-ắfci), s.f. – Pălărie tipică a călugărilor şi a episcopilor ortodocşi, compusă din potcap şi camilafca propriu-zisă, care este un văl negru ce cade pe spate. – Var. camelaucă, hămelaucă. – Mr. cămălafche. Ngr. ϰαμηλαύϰα, ϰαμηλαύϰι(ον) (Meyer 169; Murnu 10), cf. lat. med. camelaucum, alb. kamilafka, bg. kamilavka.