camenita
CÁMENIŢĂ s. v. cămin, cuptor, sobă, vatră.
cameníţă (-ţe), s.f. – Sobă. – Var. căminiţă. Mag. kemence (DAR). În Trans. Din sl. kamenĭ „piatră“, după Miklosich, Lexicon, 281; este însă evident că avem a face cu un dublet al lui cămin.