calemar
CALEMÁR s.n. Călimară portativă în formă de toc, care se purta la brâu. [< fr. calemar].
calemár, s.m. (înv.) boccegiu, marchidan, negustor.
CALEMÁR s.n. Călimară portativă în formă de toc, care se purta la brâu. [< fr. calemar].
calemár, s.m. (înv.) boccegiu, marchidan, negustor.
Copyright (C) 2004-2011 DEX online. Copierea definitiilor este permisa sub licenta GPL, cu conditia pastrarii acestei note. dexonline.ro