calafatuire
CĂLĂFĂTUÍRE, călăfătuiri, s.f. Acţiunea de a călăfătui şi rezultatul ei. – V. călăfătui.
CĂLĂFĂTUÍRE s. calfatare. (~ a punţii unei nave.)
călăfătuíre s. f., g.-d. art. călăfătuírii; pl. călăfătuíri
CĂLĂFĂTUÍRE, călăfătuiri, s.f. Acţiunea de a călăfătui şi rezultatul ei. – V. călăfătui.
CĂLĂFĂTUÍRE s. calfatare. (~ a punţii unei nave.)
călăfătuíre s. f., g.-d. art. călăfătuírii; pl. călăfătuíri
Copyright (C) 2004-2011 DEX online. Copierea definitiilor este permisa sub licenta GPL, cu conditia pastrarii acestei note. dexonline.ro