cainare
CĂINÁRE, căinări, s.f. Acţiunea de a (se) căina. – V. căina.
CĂINÁRE s. v. văitat.
căináre s. f. (sil. că-i-), g.-d. art. căinării; pl. căinări
CĂINÁRE, căinări, s.f. Acţiunea de a (se) căina. – V. căina.
CĂINÁRE s. v. văitat.
căináre s. f. (sil. că-i-), g.-d. art. căinării; pl. căinări
Copyright (C) 2004-2011 DEX online. Copierea definitiilor este permisa sub licenta GPL, cu conditia pastrarii acestei note. dexonline.ro