cabana
CABÁNĂ, cabane, s.f. casă (la munte) construită, de obicei, din lemn, care serveşte pentru adăpostirea turiştilor şi a vânătorilor. – Din fr. cabane.
cabánă s. f., g.-d. art. cabánei; pl. cabáne
CABÁN//Ă ~e f. Casă (de lemn) construită la munte pentru adăpostirea turiştilor şi a vânătorilor. /<fr. cabane
CABÁNĂ s.f. Clădire (construită din lemn), pentru cazarea excursioniştilor. ♦ Casă făcută din materiale uşoare şi situată în afara localităţilor. [< fr. cabane].
CABÁNĂ s. f. construcţie rustică, din lemn, pentru cazarea excursioniştilor sau a vânătorilor. (< fr. cabane)