DEXOnline

Dictionar Explicativ al Limbii Romane


Cauta un cuvant:

apogiatura

Ads by Google:

APOGIATÚRĂ, apogiaturi, s.f. Ornament melodic care constă dintr-unul sau mai multe sunete secundare care precedă sunetul principal (aflat la altă înălţime). [Pr.: -gi-a-] – Din it. appoggiatura.

apogiatúră s. f. (sil. -gi-a-), g.-d. art. apogiatúrii; pl. apogiatúri

APOGIATÚR//Ă ~i f. Ornament melodic constituit dintr-o notă scurtă care precedă o notă principală de altă înălţime. /<it. appoggiatura

APOGIATÚRĂ s. f. (muz.) ornament melodic din unul sau mai multe sunete, executate prin scurtarea duratei normale a notei precedente. (< it. appoggiatura)

APOGIATÚRĂ s.f. Notă muzicală ornamentală care se execută înaintea unei note obişnuite, la interval de un ton sau de un semiton. [Pron. -gi-a-, pl. -ri. / < it. appoggiatura].


Trimite cuvantul pe Yahoo Messenger unui prieten