achingiu
ACHINGÍU, achingii, s.m. (În evul mediu, în Imperiul Otoman) Călăreţ turc care trăia din prada de război. – Din tc. akincı.
achingíu/echingíu s. m., art. achingíul/echingíul; pl. achingíi/echingíi, art. achingíii/echingíii
ACHINGÍU, achingii, s.m. (În evul mediu, în Imperiul Otoman) Călăreţ turc care trăia din prada de război. – Din tc. akincı.
achingíu/echingíu s. m., art. achingíul/echingíul; pl. achingíi/echingíi, art. achingíii/echingíii
Copyright (C) 2004-2011 DEX online. Copierea definitiilor este permisa sub licenta GPL, cu conditia pastrarii acestei note. dexonline.ro