achiesare
ACHIESÁRE, achiesări, s.f. (Rar) 1. Recunoaşterea de către un acuzat a pretenţiilor dintr-o acţiune de justiţie. 2. Renunţare la atacarea unei hotărâri a justiţiei. [Pr.: -chi-e-] – V. achiesa.
achiesáre s. f. (sil. -chi-e-), g.-d. art. achiesării; pl. achiesări
ACHIESÁRE s.f. (Jur.) Acord la o anumită anchetă sau propunere; recunoaştere de către un acuzat a pretenţiilor dintr-o acţiune juridică. ♦ Renunţare la o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti. [< achiesa].