abonament
ABONAMÉNT, abonamente, s.n. Convenţie prin care, în schimbul unei sume, o persoană obţine, pe o anumită perioadă, dreptul de a folosi anumite servicii publice, de a asista la spectacole, de a călători cu mijloace publice de transport, de a primi o revistă, un ziar etc.; (concr.) înscris care atestă această convenţie; sumă plătită pentru obţinerea acestui drept. Abonament la radio. – Din fr. abonnement.
abonamént s. n. convenţie prin care, în schimbul unei taxe, se obţin unele servicii, dreptul la folosirea unui mijloc de transport, anumite publicaţii; înscris prin care se certifică această convenţie. (< fr. abonnement)
ABONAMÉNT s. (înv.) subscriere. (Are ~ la o revistă.)
abonamént s. n., pl. abonaménte
ABONAMÉNT ~e n. Document prin care, în schimbul unei sume de bani, se obţine, pentru un anumit timp, dreptul de a se folosi de unele servicii (de a primi o publicaţie, de a asista la spectacole etc.). /<fr. abonnement
ABONAMÉNT s.n. Convenţie prin care, în schimbul unei sume (plătite înainte), se obţin pe un timp limitat unele servicii, anumite publicaţii etc.; dovadă prin care se certifică această convenţie; suma care se plăteşte pentru această convenţie. [< fr. abonnement].