abnormitate
abnormitáte s. f. anomalie; enormitate. (< fr. abnormité, germ. Abnormität)
ABNORMITÁTE, abnormităţi, s.f. (Rar) Anomalie; enormitate; lucru neobişnuit, abnorm. – Din germ. Abnormität.
abnormitáte s. f., g.-d. art. abnormităţii; pl. abnormităţi
ABNORMITÁTE, -ă i s.f. Anomalie, abera ie -Din germ. Abnormität
ABNORMITÁTE s.f. (Rar) Anomalie; enormitate; lucru abnorm. [Cf. fr. abnormité, germ. Abnormität].
abnormitáte (-ăţi), s.f. Anomalie, aberaţie. < Germ. Abnormität (sec. XIX). Germanism, introdus de Titu Maiorescu.