abdomen
ABDOMÉN, abdomene, s.n. 1. Parte a corpului, între torace şi bazin, în care se găsesc stomacul, ficatul, pancreasul, splina, rinichii şi intestinele; pântece, burtă, foale. 2. (Biol.) Partea posterioară a corpului la artropode. – Din fr., lat. abdomen.
abdomén s. n. 1. cavitate a corpului vertebratelor, între torace şi bazin. 2. ultimul segment al corpului la insecte. (< fr., lat. abdomen)
ABDOMÉN s. (ANAT.) burtă, pântece, (înv. şi pop.) maţe (pl.), (pop.) inimă, (reg.) bandor, bârdan, burduh, dobă, foale, rânză, vintre, (prin Mold.) buft, (fam.) burduhan.
abdomén s. n., pl. abdoméne
ABDOMÉN ~e n. (la om şi la animale) Parte a corpului cuprinsă între torace şi bazin, în care se află stomacul, intestinele şi alte organe; burtă; pântece. /<lat., fr. abdomen
ABDOMÉN s.n. 1. Parte a corpului cuprinsă între torace şi bazin; pântece, burtă. 2. Ultimul segment al corpului artropodelor. [< fr., lat. abdomen].